Vestea
unui nou film al lui Terry Gilliam a provocat un
amestec de emotie, curiozitate si neliniste. Regizorul are
reputatia unui creator cu o viziune unica si inovatoare, cu toate
ca transpunerea creatiilor lui pe marele ecran n-a fost intotdeauna
usoara. Disparitia tragica a lui Heath Ledger, in
timpul filmarilor la "Dr. Parnassus", a amenintat
cu incheierea prematura a productiei, dar Gilliam s-a luptat sa
reconfigureze povestea fara sa piarda interpretarea pe care o avea
deja de la tanarul actor. Regizorul, distributia si echipa de
productie au lucrat fara incetare pentru a putea termina calatoria
inceputa in imaginatia febrila si nestavilita a lui Terry
Gilliam. Astfel, Johnny Depp, Colin
Farrell si Jude Law au continuat cu
succes rolul inceput de Heath Ledger.
Terry, nu putem viziona "Dr. Parnassus" fara sa
ne gandim la modul in care imaginatia dispare intr-o lume in care
oamenii sunt dependenti de internet si de calculatoare, desi
demonstrezi ca mintea ramane un lucru extraordinar. De unde ti-a
venit inspiratia? Este acest mesaj potrivit lumii in care
traim?
Terry Gilliam: Oamenii sunt coplesiti de
informatiile pe care le primesc prin media si internet. Nu inteleg
cum reusesc acestia sa isi mai pastreze identitatea individuala si
cum isi imagineaza lumea lor. Nu stiu. Eu am avut noroc. Am crescut
la tara doar cu radioul si obisnuiam sa imi imaginez o multime de
lucruri si astfel mi-am dezvoltat imaginatia. Asta incerc sa fac si
cu fiul meu. Avem o casa in Italia si acolo nu exista televizor sau
telefon. Cand era mai mic, mergeam acolo si se plictisea ingrozitor
in primele zile, mai ales ca nu se mai putea juca pe PlayStation.
Dupa vreo doua zile, a inceput sa creeze lucruri dintr-un bat si
apoi, treptat, a inventat un univers in care a inceput sa se joace.
Este fantastic. Eu incerc sa fac oamenii sa se deconecteze. Ma
deranjeaza ca totul in jur promoveaza actiunile de networking,
conectarea, bla bla. Eu vreau sa promovez singuratatea. Incerc sa
invat oamenii sa fie singuri. Opreste totul in jurul tau, fii doar
cu tine insuti si descopera ce se ascunde in interiorul tau.
Dupa tragedia mortii lui Heath Ledger cum ai venit
cu aceasta idee de a termina filmul?
Terry Gilliam: Odata ce am decis sa continuu si sa
finalizez productia, adica cea mai dificila parte, am spus "Bine,
atunci trece prin oglinda de trei ori. Deci trei actori". La un
nivel pragmatic, nici nu se punea problema inlocuirii lui Heath. Si
nici nu am vrut sa fac asta. In plus, nu poti chema un actor
celebru in ultimul moment. Facem un film, iar actorii sunt ocupati
cu alte proiecte. Faptul ca am reusit sa ii aducem pe
Johnny Depp, Colin Farrell si Jude
Law a fost un miracol si un noroc imens. Avem astfel trei
posibilitati care au facut filmul si mai interesant. M-am gandit ca
avem nevoie de trei actori mari pentru a prelua rolul lui
Heath Ledger. Atat de bun a fost in rolul lui. Dar
odata ce ai decis ca oamenii isi pot schimba chipul de cealalta
parte a oglinzii, totul devine simplu. Nu am rescris mult din
scenariul original. Tot ceea ce auzi in film, mai ales dialogul, a
fost scris inainte. De exemplu scena in care Johnny
Depp vorbeste despre a muri tanar. Oamenii cred ca este un
elogiu adus lui Heath Ledger. Nu. Dialogul fusese
scris de dinainte. "Dr. Parnassus" este un film
despre mortalitate - aceasta este marea ironie. Mortalitatea este
tema centrala a filmului si iata ce s-a intamplat. Presupun ca
trebuie sa fii atent cand scrii un scenariu de acest gen…
Dupa ce personajele trec prin oglinda magica, te-ai gandit sa mai
schimbi si alti actori?
Terry Gilliam: Nu. Hai sa luam scena cu
Johnny Depp. Iata logica mea: treci prin oglinda
si ajungi in imaginatia femeii, femeia Louis Vuitton, cum ii spunem
noi. Pantofi, templul pantofilor, pantofi giganti cu un Buddha
pentru iluminare in domeniul pantofilor. Noi oferim iluminare prin
intermediul shopping-ului. Si brusc apare acest tip: "El este. Am
visat ca vei arata asa". Aceasta este o replica pe care am
adaugat-o ulterior pentru a explica. Femeia a visat ca el va arata
asa. Acum el arata ca barbatul viselor ei, insa cand el incepe sa
danseze, brusc apare Lily, pentru ca el inca o place pe Valentina.
Acum ne aflam in imaginatia lui, unde danseaza cu Valentina. Este
vorba de ideea ca avem de-a face cu doua imaginatii. Mai intai,
este imaginatia ei, unde il transforma pe Tony in
Johnny, iar apoi este imaginatia lui, unde
danseaza cu frumoasa Valentina. Aceasta este ideea pe care se
bazeaza scena respectiva.
Cat de mult ai vrut ca acesti trei actori sa se asemene cu Heath?
Pentru ca ai impresia ca acestia joaca rolul sau.
Terry Gilliam: Nu. In primul rand, am ales
persoane care erau prieteni apropiati ai lui Heath si care il
cunosteau bine. Apoi le-am oferit DVD-uri cu scenele in care juca
Heath pentru ca acestia sa ii studieze miscarile, felul in care
vorbeste si alte detalii. Apoi, au venit la mine. Nu am avut timp
de repetitii. A fost ceva cu adevarat curajos din partea lor. Cu
Johnny Depp am filmat o zi plus trei ore si
jumatate. Am vizionat scenele cu el in ziua urmatoare si m-am
intrebat "Cum dracu am reusit sa facem asta?". Este un lucru
minunat pentru ca actorii au sansa de a evada din propria persoana.
Brusc, ei faceau ceva deosebit pentru Heath, il
respirau pe Heath si il raspandeau celorlalti.
Intotdeauna esti tipul care ne surprinde. Ce te surprinde insa pe
tine?
Terry Gilliam: Oh, actorii ma surprind.
Intotdeauna ma rog pentru surprize. Pana la urma,
Heath mi-a facut cea mai mare surpriza. A fost
genul de surpriza pe care nu mi-o doream deloc, insa Heath a reusit
sa ma surprinda.
Anca Stanciu
Sursa:
http://screencrave.com/








Comentarii