"Harry Potter si Talismanele Mortii", cea de-a saptea si ultima parte din seria aventurilor lui Harry Potter, este transpusa pe marile ecrane in doua parti. In partea intai, Harry (Daniel Radcliffe), Ron (Rupert Grint) si Hermione (Emma Watson) pornesc intr-o misiune extrem de periculoasa: aceea de a gasi si a distruge Horcruxurile, cheia imortalitatii Lordului Cap-de-Mort. Singuri, lipsiti de indrumarea si protectia profesorilor lor, cei trei prieteni trebuie sa se bazeze doar pe propriile lor puteri. Insa Fortele Intunericului ii pandesc la fiecare pas…

Te afli la sfarsitul unei calatorii acum, iar tu si colegii tai de filmari ati crescut jucand in filmele Harry Potter. Bineinteles, consider ca acum sunteti ca o familie, avand in vedere ca au trecut atatia ani de cand lucrati impreuna. Stiu ca e greu sa imi descrii sentimentele pe care le ai, dar poti sa imi spui totusi ce crezi despre acest lucru, ce inseamna acesti oameni pentru tine?

Daniel Radcliffe: Nu prea ma gandesc la asta pentru moment. Ma gandesc ca sunt aici pentru 3 luni, stii? 3 sau 4 luni. O sa fie foarte ciudat si foarte trist atunci cand acest film se va apropia de sfarsit pentru ca am petrecut prea mult timp aici si mi-am facut niste prieteni foarte buni cu care imi doresc sa stau toata viata. O sa fie trist, dar si emotionant in acelasi timp. Cred ca pe masura ce cresti si mergi mai departe, trebuie sa tii cont de faptul ca timpul se schimba si nu poti sti niciodata ce o sa se intample.

Poti sa imi spui cum a fost cand ai primit cea de-a saptea carte? Cum credeai ca va fi finalul?

Daniel Radcliffe: Da, normal ca mi-a placut si cel de-al saptelea volum la fel de mult ca si celelalte parti. Am citit din ea la un joc de criket, ea aparuse cu doua zile inainte ca eu sa implinesc 18 ani. Timp de doua zile am stat fara sa citesc, desi toata lumea o citise. M-am abtinut sa nu cumva sa intreb pe cineva cum va fi finalul. Apoi am reusit sa citesc cartea si sa aflu finalul. Imi amintesc ca am terminat-o de citit in avion. Recunosc apoi ca ma cuprinsesera emotiile. Este o carte foarte buna. Sfarsitul mi-a placut mult. Stiu ca vor fi foarte multi oameni dezamagiti ca totul s-a incheiat, dar ei trebuie sa inteleaga ca J. K. Rowling nu putea sa scrie la nesfarsit viata lui Harry. Trebuia sa ii dea un final romanului, sa ii dea o concluzie.

Putem sa vorbim despre film, despre cat ai muncit? Ti-a trebuit si foarte mult efort psihic... Harry trece prin multe obstacole.

Daniel Radcliffe: Cred ca ceea ce conteaza foarte mult pentru personajul meu este relatia cu Dumbledore. Ai putea crede ca o relatie ca asta nu s-ar mai schimba cu nimic, pentru ca Dumbledore este mort, dar Harry afla mereu noi informatii despre el. Astfel, el va sti ce are de facut. Mereu ii vor veni in minte intrebari despre Dumbledore si va cauta indicii pentru a afla adevarul. El se va intreba chiar si daca ar putea sa mai aiba incredere in el, tocmai din cauza faptului ca intotdeauna apar lucruri noi, lucruri pe care el nu le stia despre el. Cam asta este. Este vorba si despre cata incredere are el in Dumbledore, altcineva ar fi putut sa renunte cu usurinta la el, ar fi putut spune ca nu mai are incredere in el, dar Harry a fost alaturi de el si l-a inteles. Ceea ce mai vreau sa spun este faptul ca Harry trece de la etapa de copil la un tanar care stie foarte multe lucruri. Intreaga serie arata cum Harry se dezvolta tot mai mult, invata mai multe lucruri.

Poti sa ne spui mai multe despre scena pe care ai filmat-o cu Ralph Fiennes, atunci cand Harry merge in padure si stie ca se indreapta spre moarte?

Daniel Radcliffe: Da. Mai ales ca aceea a fost si scena mea preferata. Tot ceea ce faci are o mare importanta. Normal ca atunci cand vrei ca un lucru sa iasa foarte bine, ai emotii. Asta s-a intamplat cand am filmat aceasta scena. Am vrut ca totul sa iasa perfect. Emotiile m-au facut sa intru in pielea personajului, sa simt ce simtea el si mi-au dat putere sa fac treaba bine. Si a iesit bine. M-am bucurat foarte mult sa il am si pe Gary Oldman alaturi. A fost destul de greu probabil si pentru ca eu voiam sa iasa foarte bine.

Poti sa imi spui ce simti? Ar trebui sa fii foarte mandru pentru ca totul a iesit fantastic.

Daniel Radcliffe: Iti multumesc foarte mult. Si eu cred asta. Aceste filme sunt poate cele mai bune. Au fost realizate de 1000 de oameni, si nu intr-un studio. Eu cred ca este extraordinar sa mentii energia si atentia pentru fiecare detaliu. Cred ca asta i se datoreaza foarte mult lui Stuart Craig. El mentine tonul. Veneam la filmari si faceam totul cu placere pentru ca totul era pus in ordine. Stuart Craig nu da gres niciodata. Toate scenele pe care le-a facut pentru acest film au fost extraordinare. Cred ca, avand langa tine oameni ca Stuart si Janet, poti fi intotdeauna bun, vei lucra cu mai multa placere si vei fi atent la toate lucrurile. Atitudinea pe care trebuie sa o ai este una pozitiva. Doar asa lucrurile vor iesi cum trebuie. Ar trebui si putem fi mandri de acest aspect. Ar trebui sa ne mandrim si mai mult. Multi credeau ca nu o sa iasa, ca este un proiect prea ambitios. Mi-a placut si faptul ca noi nu ne-am schimbat ca oameni. Cred ca asta spune multe despre parintii nostri si despre echipa de aici.

Te simti ciudat ca toti oamenii vor face asocierea intre tine si Harry Potter?

Daniel Radcliffe: Harry Potter va ramane foarte important pentru mine. Orice oportunitate care mi se va oferi va fi datorita lui. Fara el nu puteam sa reusesc. Ma simt bine ca oamenii se gandesc la aceste filme atunci cand ma vad pe mine.

La ce te-ai gandit cand ai filmat scena mortii personajului?

Daniel Radcliffe: Nu stiu. Probabil si eu sunt o persoana mai morbida si ma gandesc foarte mult la moarte, desi nu am avut decese in familie. Nu prea stiu foarte multe despre acest lucru. Nu poti sa te gandesti la prea multe atunci cand filmezi o scena ca aceea.

Poti sa ne spui despre prietenia dintre tine, Rupert si Emma. Cum a evoluat? Cand ati inceput sa filmati erati doar niste copii...

Daniel Radcliffe: Este minunat. Este foarte ciudat in aceasta parte finala, pentru ca Emma nu prea este prezenta, ea a trebuit sa stea sa studieze. Ne-am inteles foarte, foarte bine. Cred ca este important sa spun ca avem si alti prieteni, nu stam mereu doar noi tot timpul. Suntem constienti ca nu foarte multa lume a trait experientele prin care am trecut noi. Cred ca este ceva care o sa ne lege mereu.

Anca Stanciu

Sursa: Collider.com