"Ides of March" (15 martie): in anul 44 inainte de Christos in acea zi, in Senatul Romei, Caius Iulius Cezar cadea lovit mortal de pumnalele unor fanatici ai Republicii - Brutus si Cassius.Intr-un moment in care o tara intreaga fierbe, iar lumea este revoltata si satula de tot ceea ce inseamana politic, eu o sa va invit sa mergeti sa vedeti un film politic. Diferenta consta insa in fatul ca recomandarea mea are la baza in special considerente artistice. Este deosebit de interesant sa vezi cum se fac jocurile politice la un nivel atat de inalt, acolo unde se traseaza directiile politicilor mondiale - si nu cred ca spun cuvinte mari. Filmul "The Ides of March" te poarta prin culisele politicii americane cu ce are mai bun, dar mai ales mai diabolic si ipocrit.

Porneste de la premize morale pe care iti dai seama ca va urma sa le incalce flagrant. Se vorbeste frecvent despre demnitate, morala, loialitate si integritate, ca apoi sa fie toate, punctual, distruse. Dar asta nu inseamna nicio clipa ca scenariul sau linia regizorala ar fi previzibile, ba din contra. Iar George Clooney pare ca nu numai ca barbat e ca si vinul: din ce in ce mai bun pe masura ce se invecheste, ci si ca si regizor. I-am urmarit si celelalte filme dar asta mi se pare unul dintre cele mai bune, e drept si cel mai american si cel mai comercial. Iar asta e de bine.

M-am dus la film fara sa citesc despre el sau sa vad trailerul, dar a fost mult mai bine caci am avut surpriza fiecarui cadru in compania unei distributii fabuloase: wow Philip Seymour Hoffman, wow Paul Giamatti, wow Marisa Tomei...

M-am plimbat prin culisele unei campanii electorale prezidentiale americane, de aproape, dorindu-mi sa fiu si eu stagiar si sa intru in politica. M-au entuziastmat atat de tare credinta si idealismul lui Ryan Gosling ca aproape am crezut si eu pentru cateva minute ca politica poate schimba ceva si ca noii politicieni si-au adus aminte de scopul ei initial. Si pentru ca am ajuns si la Ryan Gosling, trebuie sa va spun ca nu credeam ca o sa gasesc un actor care sa ma faca sa nu regret faptul ca nu-l vad pe George Clooney mai des pe ecran. Promit ca de acum il voi urmari mai des si nu, rautaciosilor, nu din cauza costumelor si a modului in care ii vin, ci pentru potentialul lui artistic: sa-l vedeti cum din idealistul briliant in comunicare de la inceputul filmului, devine treptat un sacal politic asa cum ii cere conjuctura.

De Philip Seymour Hoffman ce sa mai zic e placutul/neplacutul, este de fapt… un "fenomen".

Pe George Clonney l-am urmarit mai ales din perspectiva regizorului care acum se joaca cu cadre, care de care mai interesante , a construit un film cu o unitate de nezdruncinat si tine in mana cu succes, o gasca de actori talentati cu personalitati foarte bine conturate.

The Ides of March este un film pe care il recomand cu mare caldura. Este acel gen de film de la care pleci si te vei mai gandi ceva vreme la ce ai vazut. Te face sa cugeti, ceea ce iti da un sentiment placut din cand in cand, iar daca asta suna prea pretetios, atunci mergeti doar pentru barbatii astia atat de frumosi si tot o sa merite.

Irina Saulescu, actrita